De multe ori stând la fereastrǎ
Incep sǎ ciugulesc fericire
Privind o lume prea contrastǎ
Şi bǎlǎcindu-mǎ in amintire.
Caut sǎ mǎ cuibǎresc în vid
Unde sǎ alchimizez cu gândul,
Acest neajuns demonic si fervid
Intr-un balsam sǎ-mi clǎtesc sufletul.
Şi mǎ trezesc frunzǎrind o carte
Unde gǎsesc cartografiat trecutul,
Savurez si mângâi blând ţesutul
Şi nu mǎ grǎbesc cǎci e departe…
al meu prezent doarme pe coate
şi sǎ sǎ mai certe nu poate.
Tânjesc dupa minciuni aleatorii,
Mi-au dispǎrut pe rand admiratorii
Şi stranie senzaţie de afinitate
Simt cum se infiripǎ indeaproape
între mine si moarte.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu