şi încep a mǎ predispune
sǎ revin la iubiri postume.
Este octombrie
adicǎ încǎ o inflexiune
dintr-o anume promisiune.
Este octombrie
În tabloul pe care ți l-am pictat,
dar tu probabil cǎ l-ai uitat.
Este octombrie
Când mi te-am imaginat laviu
în acel peisaj alǎmiu.
Este octombrie
în glastra mea de pe pervaz,
pe care se reflecta nişte rǎgaz.
Este octombrie
şi-n tot ceea ce ne-am spus,
am mai inventat un pol opus.
Este octombrie
când frunzele ma-ngroapǎ abuziv
şi inspir aer disolutiv.
Este octombrie
când te aştept în ploaie
şi când te aştern apoi pe-o foaie.
Este octombrie,
dar noi nu ne-am iubit şi restul
ca sǎ-ți înțeleg acum gestul.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu